Eustres și Distres: Cum să facem distincția între Atresul Pozitiv și cel Negativ

Un studiu efectual de Eurostat, arată că românii petrec mai multe ore la birou decât ceilalți europeni, însă productivitatea este cu 30% mai scăzută.

40% dintre respondenți petrec peste 45 de ore pe săptămână la serviciu, ajungând chiar și până la 55 sau 65 de ore.

În urma altor studii, se evidențiază faptul că persoanele aflate în managementul mediu și de vârf suferă de stres ocupațional în porporție de 99,9%, la 2-3 ani după ce au înaintat în funcție, ajungând la cel puțin un episod de burnout în maxim 5 ani.

(Rezultate prezentate într-un articol pe digi24.ro)

Un alt studiu a demonstrat existenţa nivelului moderat de stres în rândul asistenţilor sociali din România corelat cu o satisfacţie scăzută în muncă (Badărău şi Robu, 2013) şi există numeroase referinţe mass-media cu privire la cotele alarmante de stres şi burnout în rândul angajaţilor din corporaţii.

Nivelul sindromului burnout în Franta este de 42,4%, în Germania de 48,7%, iar în SUA, de 45,8%.

Nenumărate alte studii din EU şi România cu rezultate similare încearcă să tragă un semnal de alarmă deoarece problema în România este că aceasta nouă confruntare a oamenilor nu este încă luată în serios ca în alte ţări europene şi nu sunt încă dezvoltate mecanisme specifice de diagnoză şi intervenţie profesioniste care să contracareze problema stresului în România.

Stresul este o problemă comună în perioada actuala, iar impactul său asupra sănătății fizice și mentale este bine documentat.

Iată câteva statistici relevante despre oameni și stres:

1. Prevalența stresului: Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), stresul este una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate mintală, cu milioane de oameni afectați în întreaga lume.

2. Impactul asupra sănătății mintale: Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA, stresul cronic poate crește riscul de depresie, anxietate și alte tulburări de sănătate mintală.

3. Impactul asupra sănătății fizice: Stresul cronic poate avea consecințe serioase asupra sănătății fizice, incluzând creșterea riscului de boli cardiovasculare, diabet, obezitate și alte afecțiuni cronice.

4. Stresul la locul de muncă: Studii arată că stresul legat de muncă este o problemă semnificativă în multe țări, iar impactul său asupra productivității și sănătății angajaților este considerabil.

5. Stresul și tinerii: Tinerii se confruntă și ei cu niveluri semnificative de stres, fie din cauza presiunii academice, a problemelor sociale sau a incertitudinii legate de viitor.

6. Stresul și echilibrul vieții personale-profesionale: Conform sondajelor, mulți oameni se simt copleșiți de cerințele vieții personale și profesionale, ceea ce poate duce la creșterea nivelurilor de stres și epuizare.

7. Diferențe de gen și stres: Unele cercetări sugerează că femeile pot fi mai susceptibile să simtă stresul în anumite situații, cum ar fi echilibrul între muncă și viața personală, îngrijirea copiilor și altele.

8. Impactul pandemiei COVID-19: Pandemia a generat un nivel crescut de stres în întreaga lume, pe fondul incertitudinii economice, problemelor de sănătate și schimbărilor în viața de zi cu zi.

Aceste statistici evidențiază amploarea problemei stresului în societatea modernă și necesitatea de a dezvolta strategii eficiente de gestionare a acestuia pentru a promova sănătatea și bunăstarea generală.

Stresul este o componentă inevitabilă a vieții moderne, dar nu toate formele sale sunt dăunătoare.

În lumea psihologiei, conceptul de stres este adesea împărțit în două categorii principale: eustres și distres.

Deși ambele implică o reacție a organismului la o situație solicitantă, acestea diferă în ceea ce privește efectele lor și modul în care sunt percepute. Este important să înțelegem această distincție pentru a gestiona stresul într-un mod sănătos și eficient.

Eustres: Stresul Pozitiv

Eustresul este adesea descris ca fiind stresul „bun” sau „pozitiv”. Acesta apare atunci când o persoană se confruntă cu o situație care necesită o anumită cantitate de efort și energie, dar care este percepută ca fiind stimulativă și motivantă. În general, eustresul este asociat cu următoarele caracteristici:

1. Reacție adaptivă: Eustresul poate să apară atunci când o persoană se confruntă cu o provocare sau o sarcină care necesită adaptare și creștere personală. Aceasta poate include, de exemplu, începerea unui nou proiect sau o provocare profesională.

2. Motivație și Excitare: Oamenii pot experimenta o stare de excitare și entuziasm în fața provocării, ceea ce îi motivează să își canalizeze energia și resursele către atingerea obiectivelor lor.

3. Efecte benefice asupra performanței: În cantități moderate, eustresul poate îmbunătăți performanța și concentrarea. Acesta poate stimula creativitatea și rezolvarea problemelor, ajutându-i pe oameni să își atingă obiectivele într-un mod eficient.

4. Sentimentul de realizare: Atunci când persoana depășește o situație stresantă în mod satisfăcător, poate simți o creștere a încrederii în sine și o satisfacție personală.

Distres: Stresul Negativ

Pe de altă parte, distresul este cunoscut ca fiind stresul „rău” sau „negativ”. Acesta apare atunci când o persoană se confruntă cu o situație care este percepută ca fiind copleșitoare, amenințătoare sau imposibil de gestionat. Distresul este asociat cu următoarele caracteristici:

1. Sentimente de anxietate și neliniște: Persoanele care experimentează distres pot simți o stare de anxietate persistentă, neliniște sau teamă în legătură cu situația stresantă.

2. Impact negativ asupra sănătății: Distresul cronic poate avea consecințe dăunătoare asupra sănătății fizice și psihologice, inclusiv creșterea riscului de boli cronice, tulburări de somn și depresie.

3. Scăderea performanței: În cazul în care stresul devine copleșitor, poate afecta negativ performanța și concentrarea unei persoane. Acest lucru poate duce la erori în activități cotidiene sau profesionale.

4. Disfuncționalitate relațională: Distresul poate influența negativ relațiile interpersonale, determinând o persoană să devină irascibilă, retrasă sau defensivă în interacțiunile cu ceilalți.

Concluzie

În concluzie, eustresul și distresul reprezintă două aspecte ale experienței umane cu stresul, cu efecte și implicații diferite.

Este important să ne dăm seama că stresul în sine nu este întotdeauna dăunător; totul depinde de modul în care răspundem la el și cum gestionăm situațiile stresante.

Înțelegerea diferenței dintre eustres și distres ne poate ajuta să dezvoltăm strategii eficiente de adaptare și să ne gestionăm stresul într-un mod sănătos și constructiv.

-          Surse: burnout hub, digi24, ChatPT